Sute de mii de lei cheltuiţi nejustificat, şi peste un milion de lei sub formă de salarii neimpozitaţi. Acesta e rezultatul activităţii a 6 ambasade ale Republicii Moldova: cele din Turcia, Israel, China, Letonia, SUA şi Reprezentanţa Permanentă pe lângă ONU de la New York. Pentru evaziune fiscală şi utilizarea banilor publici contrar prevederilor bugetare, legea prevede pedepse, amenzi şi demisii. Deşi Hotărârea nr. 84 a Curţii de Conturi cu privire la reviziile financiare efectuate în perioada 2004-2007, confirmă abuzurile, Fiscul, Ministerul Finanţelor şi cel de Externe nu recunosc frauda.

Cel mai mare paradox la acest capitol a fost depistat tot la Reprezentanţa ONU. Edificiul, în care misiunea îşi desfăşoară activitatea, a fost procurat în 2003 pe bani publici, însă, Curtea de Conturi nu a putut vedea actele de proprietate pentru că reprezentanţa, condusă atunci de Alexei Tulbure, “nu dispune de documente privind confirmarea dreptului de proprietate asupra acestui imobil”. După cum ne-a explicat Valentina Madan, directorul de departamente din cadrul Curţii de Conturi, toate actele de cumpărare a imobilului sunt în regulă, doar că acestea au fost semnate în numele unei persoane fizice, adică a ambasadorului, şi nu în numele reprezentanţei. Am văzut un risc în acest lucru, mai spune directorul, şi ca să nu apară ulterior probleme, am cerut ca dreptul de proprietate să fie transferat pe numele ambasadei.

Tulbure: banii publici pentru clădirea proprie
Andrei Gorciacov, directorul-adjunct al Direcţiei Buget şi Finanţe a MAEIE, a menţionat doar faptul că Reprezentanţa a inclus în planul de acţiuni “clarificarea situaţiei şi obţinerea actelor necesare privind confirmarea dreptului de proprietate asupra imobilului în care este amplasată misiunea”.

Am solicitat opinia reprezentanţilor CCCEC, despre faptul dacă a fost analizat acest caz. Alexandru Gâscă, purtătorul de cuvânt al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei, a declarat că nici un dosar penal cu privire la procurarea imobilului nu a fost intentat. Gâscă a mai adăugat că acest lucru este legitim, dacă ambasadorul a fost împuternicit de către Guvern ca să semneze în numele instituţiei. În opinia lui, e vorba, probabil, de încălcări minore de ordin tehnic, deoarece Ministerul Finanţelor pur şi simplu nu ar fi transferat banii, dacă ar fi fost unele nereguli.

În ceea ce priveşte spaţiul locativ pentru angajaţii ambasadei, cât şi locul de muncă al acestora, hotărârea oglindeşte şi aici anumite abateri de la normă. Prin urmare, apartamentele în care locuiesc personalul reprezentanţei din Israel nu au fost predate “în folosinţă [...] prin actele corespunzătoare” şi, pe deasupra, aceasta a admis, în anul 2005, depăşirea limitei de cheltuieli cu circa 90000 lei din contul mijloacelor bugetare, la alineatul „Arenda încăperilor”.

În acelaşi timp, ambasada RM în SUA a depăşit cu aproximativ 70000 lei plafonul stabilit pentru achitarea arendei spaţiului locativ. Pe lângă aceasta, contractul de închiriere a apartamentelor “nu au fost încheiate de către Ambasadă, dar de către personalul acesteia”. Şi angajaţii Reprezentanţei Permanente a RM pe lângă ONU au încheiat contracte de închiriere a spaţiului locativ, acestea fiind doar contrasemnte de conducerea instituţiei.

Şi la acest capitol, potrivit lui Andrei Gorciacov, MAEIE încearcă să evite repetarea încălcărilor depistate de către Curtea de Conturi. Astfel, în cadrul ambasadelor “au fost întocmite comisii de primire-predare a apartamentelor şi bunurilor materiale aflate în folosinţă membrilor misiunii”, iar personalul instituţiilor s-a informat “despre modalitatea de evidenţă a banilor transferaţi în avans ca garanţie de achitare pentru apartamentele închiriate”.

Dar cea mai „populară” încălcare stabilită în activitatea ambasadelor rezidă în depăşirea limitelor de cheltuieli sau în cheltuirea nejustificată a banilor publici. Astfel, Ambasada R. Moldova în Turcia a depăşit limita financiară preconizată de lege pentru anul 2006 cu aproape 400000 lei, la articolul „Plata mărfurilor şi serviciilor”.

Bilet la Moscova, fără acordul Ministerului
Nici ambasada noastră din Israel nu a ocolit aceste încălcări. Instituţia respectivă a ajuns citată în actele Curţii de Conturi, datorită acţiunilor actualului ministru în exerciţiu al Culturii, Artur Cozma. În 2005, când acesta era deja ex-ambasador, reprezentanţa, condusă de Anatol Vangheli, a decis alocarea a circa 7000 de lei pentru o deplasare la Moscova a lui Artur Cozma. Totul s-a întâmplat fără acordul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Pentru alţi circa 35000 lei cheltuiţi în acelaşi an, Ambasadorul Vangheli nu a prezentat nici un fel de acte justificative.

Şi Reprezentanţa Permanentă a Republicii Moldova pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, condusă de Alexei Tulbure, a depăşit cheltuielile prevăzute de lege. Cu vreo 30000 mii lei a fost depăşită limita pentru „Primele de asigurare medicală achitate de patron peste hotare”. Alte peste 40000 lei au fost cheltuite abuziv pentru obiecte „de uz casnic, neprevăzute de norme”, în timp ce alte 13000 lei au fost cheltuite pentru încărcarea telefoanelor mobile ale personalului ambasadei, care ar fi fost logic şi legal să fie achitate din contul angajaţilor.

Curtea de Conturi arată că cheltuielile nejustificate iau o formă şi mai „personală” la ambasada RM în SUA. Convorbirile telefonice personale la telefoane mobile au însumat aici aproape 60000 lei, plătiţi din contul statului. Tot acolo, s-a întâmplat că o parte din angajaţi au fost rechemaţi din misiunea diplomatică, dar nu au plecat acasă cu mâna goală. Ei şi-au luat bagaje supraponderale, pentru transportarea cărora Ambasada a plătit peste 33000 lei. Tot la Ambasada Moldovei de la Washington, un membru al familiei ambasadorului, a primit o indemnizaţie de 2 640 $ la „atingerea vârstei de 18 ani”.

Am solicitat opinia reprezentanţilor Ministerului Finanţelor (MF) cu privire la comiterea acestor abuzuri. Surse din cadrul Serviciului Control Financiar şi Revizie de la MF au declarat că, atunci când o instituţie cheltuie nejustificat banii publici sau depăşeşte limita de cheltuieli preconizată, există două căi de rezolvare a situaţiei. Sau persoana vinovată restituie banii irosiţi, sau organele de drept decid o pedeapsa aplicată acestei persoane şi chiar conducătorilor care nu au supravegheat corespunzător activitatea acestor persoane.

În opinia lui Victor Parlicov, expert economic de la IDIS “Viitorul”, problema respectivă trebuie privită şi din alt unghi de vedere. Revizorii nu trebuie să calculeze cu cât au depăşit ambasadele limitele de cheltuieli. În cazul Ambasadelor, care sunt prezente în statele străine pentru a aduce beneficii concrete pentru stat, este important să se evalueze care au fost efectele activităţii acestora, ce contribuţie au adus corpurile diplomatice pentru protejarea intereselor R.Modova în structurile internaţionale. „E prea puţin să demonstrezi că cineva că a furat un chibrit, din moment ce el trebuia să aducă un lingou de aur,” a conchis Victor Parlicov.

De la Preşedinţie – la Ambasadă, pentru evaziuni fiscale
Aceeaşi hotărâre a Curţii de Conturi reflectă şi unele nereguli ce ţin de angajare, remunerare şi impozitare. Ambasada Moldovei în Republica Letonă, condusă la momentul reviziei de Eduard Melnic, spre exemplu, nu a impozitat vreo 80000 lei care au fost achitaţi cu titlu de „retribuire a muncii persoanelor netitulare angajate la menţinerea curăţeniei”.

La rândul său, reprezentanţa Moldovei de la Istanbul, sub conducerea lui Mihai Barbulat, fostul şef al Serviciului protocol şi secretariat al Aparatului preşedintelui, a reflectat neîntemeiat la capitolul „Indemnizaţiile de funcţie ale membrilor misiunii” aproape 250000 lei, care, în 2006-2007, au servit drept salariu „personalului netitular angajat prin contract în funcţia de şef de cancelarie” şi care nu au fost impozitaţi.

Şi ambasada din Republica Populară Chineză a remunerat persoanele angajate în bază de contract din rândurile cetăţenilor RM în funcţia de contabil-şef, veniturile cărora nu au fost supuse impozitării. Iar reprezentanţa din SUA nu a impozitat 230,0 mii lei pe care i-a achitat cu titlul de retribuire a personalului netitular angajat din Moldova.

În acelaşi timp, ambasada RM în Israel a angajat, fără acordul MAEIE, 2 persoane în funcţiile de contabil-şef şi şef de cancelarie, iar cei peste 500000 de lei cu care aceştia au fost remuneraţi au fost atribuiţi „la articolele de cheltuieli necorespunzătoare ale clasificaţiei bugetare”. Ca şi în cazurile de mai sus, suma respectivă nu a fost supusă impozitării.

Potrivit Zinaidei Podolean din cadrul Direcţiei Control Fiscal a Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, în cazurile în care remunerarea angajaţilor unei instituţii nu a fost impozitată, atunci, după depistarea evaziunii, organul de resort calculează impozitul care nu a fost plătit, la care se mai adaugă o amendă de 100% din suma impozitului nereţinut. Iar dacă nici darea de seamă nu a fost făcută, se mai ia încă 5% din sumă, lunar. În ceea ce priveşte actele de evaziune fiscală semnalate de Curtea de Conturi în cadrul Ambasadelor, şefa Serviciului Relaţii Externe şi Publice din cadrul aceleiaşi instituţii, care a refuzat să se prezinte, spune că atunci când va veni o indicaţie în acest sens, atunci şi inspectoratul va întreprinde măsurile de rigoare.

Vize gratuite şi bani … “uitaţi”
Abuzurile din instituţiile diplomatice moldoveneşti din străinătate nu s-a oprit aici. Datele pe care ni le oferă hotărârea Curţii ne face să credem că unele ambasade au organizat adevărate “târguri de Cărciun”, cu daruri din abundenţă şi cu reduceri substanţiale la acordarea vizelor.

“Controul selectiv al legalităţii prestărior serviciilor consulare, încasărilor taxelor consulare a stabilit 8 cazuri de acordare gratuită a vizelor, fără a fi anexate documente confirmative”, se menţionează în document, cu referire la activitatea ambasadei RM din Beijing. În plus, aceeaşi ambasadă nu a recuperat, de la persoana vinovată, circa 8000 mii lei pe care misiunea i-a achitat pentru automobilul avariat.

La rândul său, potrivit aceleiaşi hotărâri, ambasada din Turcia, în mod neîntemeiat, a acordat vize gratuite şi cu reducere de 50 la sută. Acestea au fost eliberate cetăţenilor turci care urmau să-şi facă studiile în RM. Ca şi în cazul de mai sus, nici reprezentanţa din Ankara nu şi-a recăpătat banii ce constituiau datorii cu termenul de prescripţie expirat şi care la 1 septembrie 2007 erau de peste 250000 lei.

Iar ambasada RM în Statul Israel, din cauza unor abateri de la legislaţie, nu a recuperat TVA în mărime de 30,3 mii lei în urma “procurării de bunuri şi servicii efectuate în anii 2004-2005”.

Se pare însă că hotărârea Curţii de Conturi dă roade, cel puţin la capitolul transferul în bugetul de stat a sumelor TVA rambusate. Potrivit Minsterului de externe, prin dispoziţie de plată, ambasada din Statul Israel a transferat la buget suma de 55 215,84 lei, iar reprezentanţa din China – 27300 lei.

Iulian Fruntaşu, doctor în ştiinţe politice şi expert în relaţii internaţionale, spune că abaterile de la normă depistate la ambasadele RM în străinătate sunt, cel mai probabil, rezultatul faptului că legislaţia în domeniu are o manşă largă pentru interpretări. Expertul mai susţine că, în situaţia dată, totul depinde de buna creştere a ambasadorilor şi bunul simţ în modul de interpretare a legii.

Pe de altă parte, Fruntaşu consideră că neregulile depistate de Curtea de Conturi sunt doar nişte fenomene nevinovate, care reflectă doar vârful aisbergului. Sunt încă multe lucruri care au fost făcute şi care vor rămâne neelucidate, se arată convins specialistul.

Sursa citată menţioează şi faptul că MAEIE nu e cea mai coruptă organizaţie, pentru că guvernarea şi instituţiile statului sunt profund afectate de corupţie, şi toate acestea din cauza unui management defectuos.

(Articol realizat în timpul practicii la Ziarul de Gardă)