Lipsa forţei de muncă calificată, în special la categoria meserii, este una din principalele probleme cu care se confruntă unii agenţi economici şi, ca rezultat, productivitatea e cu mult mai scăzută decât posibilităţile reale ale organizaţiei. Fabrica de articole de marochinărie “Artima” are circa 450 de angajaţi, deşi numărul total de locuri de muncă este de peste 700. Astfel, chiar dacă uzina produce anual valize şi genţi de voaiaj în sumă totală de circa 20 mln. lei, conducerea acesteia susţine că volumul marfei s-ar majora simţitor dacă cele 250 de posturi vacante ar fi ocupate.

“Livrăm doar atât cât producem”
“Pierderile cauzate de fluctuaţia personaului le estimez cu 15% din proporţia rentabilităţii”, spune Alexandra Can, directorul general al SA “Artima”. În condiţiile respective, fabrica produce anual circa 22 mii de unităţi, exclusiv pentru export. Deşi valoarea totală a mărfii produse de “Artima” pe parcursul unui an este sub 20 mln. lei, directorul e sigur că această cifră poate fi depăşită cu uşurinţă dacă s-ar reuşi rezolvarea celei mai grave probleme – lipsa forţei de muncă. “Avem şi spaţiu, şi posibilităţi, iar dacă am avea un număr necesar citeşte mai departe

Sute de mii de lei cheltuiţi nejustificat, şi peste un milion de lei sub formă de salarii neimpozitaţi. Acesta e rezultatul activităţii a 6 ambasade ale Republicii Moldova: cele din Turcia, Israel, China, Letonia, SUA şi Reprezentanţa Permanentă pe lângă ONU de la New York. Pentru evaziune fiscală şi utilizarea banilor publici contrar prevederilor bugetare, legea prevede pedepse, amenzi şi demisii. Deşi Hotărârea nr. 84 a Curţii de Conturi cu privire la reviziile financiare efectuate în perioada 2004-2007, confirmă abuzurile, Fiscul, Ministerul Finanţelor şi cel de Externe nu recunosc frauda.

Cel mai mare paradox la acest capitol a fost depistat tot la Reprezentanţa ONU. Edificiul, în care misiunea îşi desfăşoară activitatea, a fost procurat în 2003 pe bani publici, însă, Curtea de Conturi nu a putut vedea actele de proprietate pentru că reprezentanţa, condusă atunci de Alexei Tulbure, “nu dispune de documente privind confirmarea dreptului de proprietate asupra acestui imobil”. După cum ne-a explicat Valentina Madan, directorul de departamente din cadrul Curţii de Conturi, toate actele de cumpărare a imobilului sunt în regulă, doar că acestea au fost semnate citeşte nmai departe

Zilnic, pe străzile capitalei circulă aproximativ 280 de troleibuze, care transportă în medie circa 50 mii de pasageri. Dintre aceştia, se mai întâmplă ca unii să returneze taxatorului tichetul, înainte de a ieşi din transport. Taxatorul, la rândul său, poate să refuze „oferta”, deşi în unele cazuri aceasta este acceptată şi, ulterior, revândută.

Cel puţin un caz depistat zilnic
Potrivit unei surse din cadrul ÎM „Regia Transport Electric Chişinău” (RTEC), pe parcursul anului trecut au fost depistate 500 de cazuri de vindere a tichetelor utilizate.

În acelaşi timp, Liviei Gânga, şefa Serviciului încasări şi control de la RTEC, spune că activitatea celor 600 citeşte mai departe